Plantele medicinale se usucă natural, la o temperatură moderată, în locuri foarte bine aerisite, puse într-un strat subțite pe o scândură de lemn sau stelaje acoperite cu hârtie. Ele se întorc periodic pentru a nu se înnegri; dacă prind mucegai va trebui să le aruncați.
Majoritatea plantelor medicinale se usucă la umbră, excepție fac: rădăcinile, rizomii, bulbii, tuberculii și fructele care se usucă la soare, datorită conținutului ridicat de apă (75-80% apă). Nu se vor usca împreună plantele mirositoare cu cele nemirositoare. Puteți să le mai uscați în felul următor: le prindeți în buchete și le atârnați de tavanul unei încăperi uscate.
Păstrarea plantelor medicinale se face într-un loc uscat și răcoros. Ideal ar fi să le țineți în recipiente din sticlă – închise la culoare și cu capac. Nu le țineți în recipiente din mase plastice pentru că plantele se vor înnegri. Plantele se mai pot păstra și în pungi sau saci de hârtie, dar există riscul să se ,,evapore” aroma. Plantele uscate pot fi păstrate aproximativ 1 an.
Fiecare parte din plantă se recoltează diferit, astfel:
Fructele și semințele (Fructus, Semen) – se recoltează la maturitate, dimineața sau seara târziu. După natura fructului există mai multe posibilități de recoltare: fructele cărnoase se vor recolta când acestea sunt pe deplin dezvoltate (fructe de Afin); fructele uscate se vor recolta înainte de deschiderea lor (Macul), sau când semințele sunt complet dezvoltate. Recoltarea fructelor și a semințelor se face toamna.
Florile (Flores) – în funcție de specie, ele se culeg astfel: în faza de boboc se recoltează Trandafirul; după desfacerea bobocilor, când floarea ajunge la maturitate se recoltează majoritatea plantelor medicinale. Niciodată nu se va realiza recoltarea după ce floarea s-a uscat. Recoltarea se face prin ciupire (Mac, Tei), prin scuturarea ramurilor (Porumbar), prin tăierea inflorescenței (Coada șoricelului).
Frunzele (Folium) – se recoltează înaintea înfloririi sau în timpul înfloririi. Perioada de recoltare este la începutul verii. Frunzele care conțin uleiuri volatile se recoltează pe timp noros, iar celelalte pe vreme cu soare. După recoltare, frunzele se pun în coșuri sau lădițe fără a se îndesa, pentru a nu se înnegri.
Partea aeriană a plantei (Herba) – se recoltează când deja două treimi din flori sunt înflorite. Sunt plante care se recoltează împreună cu rozeta de frunze (Turița Mare).
Mugurii foliari (Turiones, Gemmae) – se recoltează primăvara chiar înainte de desmugurire (mugurii de Plop negru), sau în momentul muguririi, la începutul creșterii lăstarilor (Pin, Molid, Brad). Mugurii se culeg de pe părțile laterale ale ramurilor, pentru a asigura creșterea normală a arborelui sau a arbustului.
Scoarța (Cortex) – se recoltează primăvara devreme, imediat după pornirea în vegetație. Recoltarea poate continua până în momentul formării primelor frunze (Stejar).
Rădăcini, rizomi, bulbi, tuberculi (Radix, Rhizoma, Bulbus, Tubera) – se recoltează primăvara timpuriu sau toamna târziu, prin săpat cu târnăcopul. Este important să se identifice exact specia dorită, deoarece datorită absenței părților aeriene, pot survenii confuzii.
Înainte de recoltarea plantelor trebuie să aveți în vedere:
- este foarte important să identificați corect plantele, deoarece unele sunt otrăvitoare;
- este interzis să recoltați plante care fac parte din specii protejate. Culegeți în așa fel, încât, să mai lăsați plante suficiente pentru înmulțirea lor;
- culegeți plantele din pădure sau câmp. Aveți grijă să nu le culegeți de pe marginea drumului (deoarece conțin plumb), și nici din apropierea terenurilor agricole cultivate (plantele conțin îngrășăminte chimice).
De ce există riscul apariției acneei, în cazul folosirii pastilelor anticoncepționale?
Pastilele anticoncepționale conțin 2 hormoni:
- estrogen – are efect binefăcător asupra pielii (tratează acneea);
- progesteron de sinteză – este asemănător cu progesteronul natural (progesteronul natural, fiind luat pe cale bucală este distrus în stomac).
Progesteronul de sinteză are aceleași proprietăți ca testosteronul – care, în unele cazuri este cauza apariției acneei.
De aceea, întotdeauna anticoncepționalele vor fi prescrise de către medicul de specialitate (ginecolog). Folosirea lor se va face sub supraveghere medicală.
Acneea rozacee apare de regulă la femei, cu vârsta între 40-50 de ani; dar există multe cazuri de îmbolnăviri și la persoane mai tinere. La apariția ei contribuie mai mulți factori: tulburări hormonale (afecțiuni ale tiroidei, menopauza), alimentație nesănătoasă (consum mare de alcool, condimente, brânzeturi, cafea, etc), afecțiuni gastro-intestinale (gastrite, colite), probleme emoționale, gerul, etc. Acneea rozacee este localizată pe pomeți, frunte, nas, bărbie, gât și decolteu.
La baza acneei rozacee este tenul seeboreic. L-a început apare o roșeață a pielii care este trecătoare (stadiul prerozacee), dar cu timpul va deveni permanetă (stadiul vascular permanent). Pot apărea și complicații. Netratarea ei poate provoca apariția papulo-pustulei (stadiul inflamator papulo-pustulos), apariția cuperozei, iritații la nivelul ochilor – uneori poate afecta vederea; sau poate rezulta un edem al dermului, care ar favoriza colonizarea foliculului pilo-sebaceu cu parazitul Demodex folliculorum (parazitul declanșează papule și pustule). O altă cauză ar fi prezența în organism a bacteriei Helicobacter pylori.
Acneea rozacee poate fi tratată doar de medicul dermatolog!
72% din organismul nostru este apă. Ea este prezentă în fiecare din celulele noastre.
Consumul de apă menține pielea curată, fină și fără riduri; hidratează pielea, mucoasele, țesutul conjunctiv și cartilajele; elimină toxinele din organism; ajută la digestie; reglează temperatura corpului prin transpirație; previne crampele musculare; ajută la transportul elementelor nutritive și hormonale spre celule; etc.
Odată ce îmbătrânim, celulele pierd din cantitatea de apă. Alcoolul, dulciurile, zahărul, cofeina, grăsimile deshidratează țesuturile celulare. Apa nu se consumă în timpul mesei, deoarece se distrug enzimele din intestin care ajută la digestie.
Chiar dacă nu avem senzația de sete, organismul nostru are nevoie de apă. Ideea că reținem apă și de aceea nu trebuie să consumăm, este greșită. Organismul reține apă doar dacă consumați foarte mult sare, dacă folosiți anticoncepționale, dacă suferiți de: boli de ficat, boli de rinichi sau boli ale glandelor endocrine. În acest caz trebuie să vă adresați medicului.
Apa este indispensabilă pentru organism, ocupând locul doi, după oxigen. De aceea pentru o bună funcționare a organismului trebuie să consumăm 2-3 litri/zi.
